Ce ai face pentru mine?

De ţi-aş face-o serenadă,

Te-aş da oare pe spate?

Căci mintea mea mârşavă

Gândeşte prea departe.

 

Sau de te-aş scoate la o promenadă?

Prin parcuri îmbibate de pustiu,

Ai pune botu’ la vrăjeală

Pe care numai eu o ştiu?

 

Ori o plimbare cu barca-n Cişmigiu?

Sub clar de lună, stele, păsărele,

Te-ai dezbrăca de pardesiu,

De haine, pan’ la piele?

 

Dar dacă ţi-aş rosti o poezie?

Ce ai face pentru mine?

Mi-ai îndeplini o fantezie?

Ai face-o nebunie?

 

 Această poezie este un pamflet, trataţi-o ca atare! :)))

 

 

Advertisements

O votkă-n zori de ziuă,

– Pot să te servesc cu o cafea?

Îmi spune scumpa mea ospătăriţă…

   Nu, e dimineaţă şi aş vrea,

O votkă cu o lămâiţă!

– E prea devreme pentru-o băutură tare!

Îmi zice ea concret…

   E prea târziu să te-nţeleg,

Rosteşte gura mea discret.

 

 

Şi vine cu ditamai paharul

Plin cu votkă la refuz

Şi-n el o să-mi înec amarul

Şi gândul meu confuz.

Cu el voi povesti o vreme

De almanahe şi dileme,

Cu el voi plânge şi voi râde

De durele-mi migrene.

Şi am să-l venerez

Cum altcineva nu ştie,

În el am să-mi visez

Dimineaţa de beţie.

 

Numeşte-mă beţiv,

Numeşte-mă cum vrei,

Înjură-mă tardiv,

Dar votka să n-o iei.

 

E gol paharu şi gându’ mi-e departe,

Să scriu un paragraf, să scriu ceva aparte;

E ceaţă-n capu’ meu, e sec, e dimineaţă

E trist aici şi mai îmi e şi greaţă.

 

Iar de voi adormi pe masă

Să nu vă supăraţi,

Nu am nici bani nici casă

Şi nici părinţi sau fraţi.

Am doar reproşuri şi blesteme,

Tristeţe-n inima amară,

Un geamantan plin de probleme,

Un glonţ şi-o haină militară.


La mulţi ani Micuţo,

Nu sunt şi nici n-am cum s-ajung

Şi de-aş fi vrut tot n-aş putea,

Să vin să-ţi dăruiesc râzând,

O floare…un sărut…..ceva.

 

Afară e o zi frumoasă

Şi toată e a ta iubire,

Îmbracă rochia de crăiasă,

Fardează-te cu fericire.

 

Desfă şampania aia bună

Şti tu… aia care face spumă,

Adună-ţi prietenii şi cântă,

E ziua ta şi e cam scurtă.

 

Nu-ţi voi spune la mulţi ani

Cu siguranţă-ai să-i trăieşti;

Îţi doresc să fi iubită,

Să fi cea mai fericită,

Să miroşi precum o floare,

Să ai în viaţa ta culoare,

Dimineţi pline de soare,

Sentimente-nălţătoare,

O carieră de succes

Şi mereu orgasm intens.

 

Azi, tot ce mi-aş fi dorit, era să fiu lângă tine. 


Tresar,

Tresar la vorba-ţi dulce în nopţile senine,

Când cerul plânge cu stele căzătoare,

Când luna luminează sufletul din tine

Şi-n juru-mi se formează dune mişcătoare.

 

Şe-agită frunzele copacilor înalţi

De propria-ţi tânără splendoare,

Că tu frumoaso-n seara asta-mbraci

O rochie sclipitoare.

 

Se-adună fluturi, roi de colibrii,

Să danseze valsuri lângă tine,

Să-ţi pună flori în pălării,

Să fi graţioasă pentru mine.

 

În seara asta-mi curgi prin vene,

Alergi prin gândurile-mi goale,

Ascultă-mi sufletul cum geme

Când te zăreşte-n propria-ţi splendoare.

 


Dimineaţa la mare,

Era dimineaţă când te-am trezit din somn

Cu ochii-ntredeschişi tu mi-ai zâmbit,

Ştiai că-s eu şi nu pot să adorm

Că te doream la cât de mult tu mi-ai lipsit.

Mă strângi în braţe, pe lângă mine te-nfofoleşti,

Mă săruţi pe gât… mă priveşti şi îmi doresc

Să ma cufund sub tine să-mi spui că ma iubeşti,

E dimineaţă şi simt că-ntineresc.

Briza mării şi nisipul ne raceşte corpu’,

Pescăruşii şi guvizii ne cântă-o serenadă,

Soarele-ncălzeşte cu razele lui cortu’,

Atât e de mirific în a noatră casă.

Sărută-mi buzele şi strânge-mă mai tare,

Suntem doar noi doi, un cort şi-o mare,

Vom face dragoste-n visare

Şi-n orizont vom naşte-un răsărit de soare.

Ne priveşte cerul cu magica culoare

Şi îşi aruncă înspre noi razele de soare,

Îi e ruşine de propria-ţi ardoare,

Trăim o dimineaţă-ameţitoare.


Lângă beri şi şpriţe,

În baruri lângă beri şi spriţe

Ne servesc senzualele-n fustiţe,

Cu vorbe dulci, figuri şi fiţe

Ospătăriţele pipiţe.

 

Cu decolteuri nesimţite,

Tocuri mari şi cu şuviţe,

Ne ridică sub veşminte

Purtătorii de seminţe.

 

Eu comand: -Un rând de bere!

Ea.. zâmbeşte îndrăzneţ..

Şi când ea se-ntoarce

O ciupesc de funduleţ!

 

N-au nici o supărare,

Sunt cel mai client fidel,

De m-ar pune la-ncercare

Le-aş iubi în bar niţel.

 

În baruri lângă beri şi şpriţe,

Am în vene-ospătăriţe,

Sunt iubit de şcolăriţe

Cu figuri, băşini şi fiţe.


Gânduri de dimineaţă,

Claxoane, sirene de ambulanţe, copii zbierând şi raze de lumină care imi fac rău ochilor. Mă doare capu’ îngrozitor… poate ar trebuie să o las mai moale cu băutura, tigările şi nopţile pierdute. Încerc să mă ridic din pat cu speranţa că aş putea pune o pătură în geam, ceva, orice care să interzică soarelui să mai îmi violeze camera..dar nu pot.. nu pot să ridic capul de pe perna plină de bale şi îmbibată cu miros de tutun, aşa că bag capu’ sub ea şi continui visarea. Corpul cere apă, e dezhidratat, mă mănâncă pielea iar gura-mi miroase a orice numai a ceva frumos nu. Mă ridic din pat, mă sprijin de şifonier, mă uit în oglindă dar ea nu reflectează nimic care mi-ar putea face dimineaţa mai frumoasă..îmi vine s-o sparg. Copiii nu s-au oprit din zbierat…îi urăsc. Pe birou mă aşteaptă o bere care e desfăcută de aseară sau de dimineaţă şi încă mai are acid iar în scrumieră o jumătate de ţigară stinsă… Beau berea pe nerăsuflate şi aprind chiştocul. În sfârşit ceva care mi-a făcut dimineaţa mai frumoasă.


%d bloggers like this: